marți, 30 decembrie 2014

Trebuie sa vezi in perspectiva

N-am venit pe lumea asta sa ma cert cu oameni. Daca ma cert, ma cert cu cineva foarte foarte apropiat daca sunt lucruri care conteaza, care ma afecteaza. E prea scurta viata ca sa te certi, trebuie sa vezi in perspectiva.

Cu oamenii recalcitranti ma port mult mai misto, ca aia trebuie cuceriti. Ca ei sunt chititi pe scandal. Si atunci cand esti marlan cu mine, eu sunt de 2 ori mai eleganta cu tine.

Astia in Bucuresti sunt cacanari cu mai multi bani. Aia in Targu jiu sunt cacanari cu mai putini bani. Asta e singura diferenta.

duminică, 14 decembrie 2014

Marlanul de roman

La americani exista diviziunea muncii. Romanul e obisnuit ca el poate sa faca tot. Ca el se pricepe la tot. Si cand vine cineva cu ceva foarte simplu cu just do it de la nike, romanul zice aaa, pai asta puteam sa fac si eu. Marlanul de roman. Cu cat e mai simplu mesajul cu atat e mai greu de facut. Ca un mesaj complicat il poate face oricine, un mesaj de 50 de propozitii poate scrie oricine. Dar ala care poate din 50 de propozitii sa scoata 2 vorbe, un verb si un adverb, ala e creativ. Si dupa aia, ala care a facut 50 de propozitii vede chestia asta si zice asta puteam sa fac si eu. Romanii nu sunt educati sa respecte munca altora, nu respecta munca angajatilor lor, nu-si respecta partenerii, respecta doar profitul pe care il pot face. Si apoi romanul nu stie de ce i se duce afacerea. De aia, ca nu iei in considerare si nevoilor altora, iei in considerare doar teapa pe care o poti da altora.

Eu cand am o problema iau sticla de bautura si o termin. Nu rezolv problema, doar o pun in paranteze. Si tocmai omul care spune ca nu are probleme trebuie sa mearga la un psiholog. Ideea e ca toti avem probleme. Cum zicea Carl Jung, gasiti-mi un om normal si-l vindec eu. Si eu am probleme, dar am si prieteni cu care pot sa vorbesc si astia sunt psihologii mei. Multa lume care merge la psiholog nu a vorbit cu prietenii despre acele probleme. Si de foarte multe ori solutia e la tine. Cand vorbesti cu cineva tu de fapt vrei sa te asculti pe tine insuti, ca nu ti-ai vorbit cu tine de multa vreme si prietenul da din cap da te inteleg si tu pleci acasa fericit ca te-a inteles si zici ce om misto e ca m-a inteles si de fapt tu gasesti solutia problemei.

Stiti bancul cu copilul optimist si copilul pesimist? E clasic. Unul era pesimist si avea parinti bogati si unul optimist si avea parinti saraci.Vine Craciunul si primesc daruri amandoi si copilul sarac il intreaba pe copilul bogat ce a primit de Craciun. ma, zice copilul bogat, am primit un trenulet electric avea doar 10 vagoane, nu avea 15 cum imi doream eu, era rosu, eu voiam verde, am primit un cowboy care avea pistolul altfel de cum voiam, si tot asa. tu ce ai primit, il intreaba pe copilul sarac. Iar copilul sarac in ziua de Craciun deschide usa de la intrare si afara era o punga cu balegar in ea. Si cand asta bogat il intreaba ce a primit, asta sarac spune asa fericit, ma, am primit un cal dar nu stiu unde e. Si era o balega la usa.

vineri, 5 decembrie 2014

Brancusi

Brancusi a fost, e drept, primul mare sculptor al modernismului. Astia din Targu Jiu l-au arestat pe Brancusi, pe cand el este universal. Se lauda cu el si il tot proslavesc, si se leaga de el in tot ce fac. Targu Jiu e orasul care se hraneste dintr-un singur artist. Daca ar fi trait dintr-o singura fabrica, o singura planta de cultivat, ar fi fost de cacat. Asa e si cu Brancusi, e supraestimat la ei, bine estimat in arta in general, dar ei il seaca de energie pe Brancusi. Isi pierde esenta. L-au asociat cu tot felul de afaceri, de la A la Z, si apoi de la Z la A. Vor sa fie smecheri, dar nu sunt. Se urca pe spinarea unui om mare si nu e frumos. Nu e frumos sa te urci pe spinarea unui om mare, ideea e sa faci tu ceva. Brancusi a spus o chestie foarte misto: la umbra marilor copaci nu creste nimic. In Targu Jiu nu creste nimic. Targu Jiu e orasul in care oamenii se lauda cu foarte putin, orasul in care oamenii se dau mari cu ce nu au ei.